M-a tulburat intotdeauna, ca unul din mistere, putinta ca e cainele prezent in viata noastra. Fara om si fara caine, cainele si omul ar fi niste pribegi. pentru moralul omului, prietenul lui de la use si din odaie, e o mingaiere, un sprijin, un aliat, zadarnic asteptati dintre semenii perversi, uneltitori, veninosi, tradatori. Cainele e permanent cu tine, linga tine, pina la moarte, singurul tovaras care moare odata cu tine, culcat pe mormantul tau.
Te uiti in ochii lui: te intelege si tu nu cauti sa-l intelegi. Inima lui ti-e daruita fara conditii si peste imprejurari: cainele-i o prelungire a fiintei tale sufletesti, - si tu il chinuiesti, il bati, il prinzi cu latul si-l ucizi. Primarii... ii stirpesc cu otrava, stapinii ii gonesc, se ridica impozite pe caini, oamenii stiintifici si docenti vor sa-ti ia catelul din brate si ciinele din lant ca sa te ocroteasca de o prostie din capul lor sterp. S-a nascocit, pentru flatarea simtului de conservare a omului de prisos, primejdia turbarii, principiu municipal, aproape dogma de Stat.
De ce e cainele impur chiar pentru Charles Baudelaire, unul din cei mai impuri dintre oameni? Nu pute omul? Nu-i pute gura, stomacul, intestinul? Picioarele nu-i put? Si ce constiinta poate fi mai spurcata decit a omului, degradat si infect cu atit mai mult cu cit se-nalta mai sus, ministru, presedinte, barbat de Stat, potentat si javra, si cu cit isi stropeste stirvul imbaiat, cu parfumele filosofilor si vaporii distilati ai violetei.

Da laba-ncoa, Grivei, voiniceste; laba ta ma cinsteste
Tudor Arghezi

... Un cotidian din tara noastra publica, pe prima pagina, in ziua de miercuri 28 decembrie 1983, urmatorul anunt: "Un grup de elevi si eleve de la scoala generala 195 din Bucresti s-au prezentat la clinica veterinara "Ilioara" cu un caine de un an, gasit in fata scolii lor, accidentat. Dupa efectuarea pansamentului si tratamentului necesar, elevii au lasat liber cainele. Dupa cum ne-a informat dr. Filea Ioan Ivana, a doua zi dimineata, cainele pansat s-a prezentat la clinica veterinara, ducind dupa sine un altul, cu un membru anterior fracturat, si care a fost si el tratat de catre personalul sectiei de chirurgie"
In urma acestei note, dr. Filea Ioan Ivana si ziarul respectiv au primit foarte multe scrisori, mai ales de la tineri, care se interesau de soarta celor doi pacienti, dorind sa-i ajute in continuare.

Stirea de mai jos s-a difuzat la postul de radio Kossuth, in seara zilei de 23 octombrie 1967, fiind reluata, a doua zi, in presa.
In localitatea Annamajor, judetul Komarom (Ungaria), situata intr-o campe, in timp ce Papics Sandor si sotia sa urmareau la televizor o emisiune de fotbal, copilul lor, Sandor, in virsta de doi ani, se juca in curte cu cainele lor si al vecinilor. Dupa ce s-a terminat emisiunea, sotii au cautat copilul dar nu l-au gasit nicaieri. Disperati, au apelat la primaria si politia din comunele vecine, Keraktelek si Kisber. Pina pe inserat, politia din orasul Komarom si Inspectoratul judetean al politiei Komarom impreuna cu cetatenii au cautat copilul. cautarea a continuat toata noaptea. In sfirsit, in dimineata zilei urmatoare, la ora opt, au zarit cainele familiei care i-a condus, pe o distanta de un kilometru, pina la un deal cu vita de vie, unde dormea copilul. Pe hainele umede ale copilului s-a gasit par de caine. De aici se deduce ca toata noaptea racoroasa cainele s-a culcat peste copil, acoperindu-l pentru a-l incalzi, si numai dimineata l-a parasit, intorcindu-se acasa. Multumita devotamentului si inteligentei cainelui, copilul a rezistat o noapte in frig si astfel a ramas in viata.

(Karft Istvan)